Peștera Emil Racoviță este cea mai lungă peșteră din Republica Moldova și a 26-a cea mai lungă peșteră în lume. Este recunoscută, de asemenea, ca a treia cea mai lungă peșteră de ghips din lume.
Peștera Emil Racoviță – istoric
Situată în apropierea satului Criva, în raionul Briceni, peștera are o lungime de aproximativ 89 de kilometri, fiind cunoscută pentru complexitatea sa și pentru formațiunile geologice spectaculoase, cum ar fi stalactitele, stalagmitele și lacurile subterane.
Peștera este situată în regiunea est-europeană, în locul unde se intersectează granițele a trei state: Ucraina, Republica Moldova și România. Singura intrare în peșteră se află pe teritoriul Republicii Moldova, în apropierea satului Criva.
Primele cercetări geologice ale peșterii Emil Racoviță au început în 1946, când s-a demarat extragerea ghipsului prin explozii.
În 1959, una dintre aceste explozii a dezvăluit o cavitate, dar doar o mică parte din sistemul subteran.
În august 1969, savanții de la Academia de Științe a RSSM au încercat din nou să pătrundă în peșteră.
Din păcate, nu au reușit să avanseze mai mult de 60 de metri, din cauza argilei umede și a zonelor inundate.
Peștera a fost descoperită în totalitate în martie 1977, când o explozie în partea de nord a carierei a deschis intrarea actuală.
Noaptea de 12-13 martie este considerată oficial data descoperirii peșterii.
Conform tradiției acceptate în practica internațională, numele „Золушка” (Cenușăreasa) a devenit numele oficial al peșterii, așa cum a fost dat de descoperitori.
În anul 1991, printr-o Hotărâre de Guvern, peștera a fost redenumită in peștera „Emil Racoviță”, în onoarea biospeologului român „Emil Racoviță”.
Peștera Emil Racoviță – descriere
Peștera este caracterizată prin prezența unor săli grandioase care ating lungimi de 60–100 m, lățimi de 30–40 m și înălțimi de până la 11 m. Plafoanele se sprijină pe coloane de dimensiuni mari.
Mai mult, în golurile carstice ale peșterii se află mai multe lacuri cu adâncimea nu mai mare de 2 metri.
Apa lacurilor, după cum au arătat analizele hidro-chimice, are un conținut bogat de săruri minerale, care au un efect curativ asupra organismului uman.
De asemenea, sunt prezente și „fântâni” naturale cu adâncimea de 16–20 m.
Fiecare sală și galerie subterană este căptușită cu argile fine de diverse nuanțe de culori, datorate mineralizării aleatorii: verde, albastru, roșu, negru, alb.
În concluzie, peștera „Emil Racoviță” este cea mai vestică arie protejată de acest tip din țară.
Se află sub protecția statului încă din 1991.
Mergi pe acest link pentru a afla mai multe despre locurile frumoase din Moldova.
