Mănăstirea Hîrjauca – o poveste de supraviețuire

Mănăstirea Hîrjauca este situată la aproximativ 25 km de orașul Călărași, pe malul pârâului Hîrjauca, în apropierea satului cu același nume, atestat la 28 iunie 1644.

În secolul al XVIII-lea, aici s-a stabilit o colonie de ucraineni, fugari din guberniile malorosiene.

Mănăstirea Hîrjauca – scurt istoric

Potrivit cercetătorului P. Crușevan, mănăstirea a fost întemeiată ca schit în 1740, de către un bătrân evlavios numit Teodosie, care a construit o casă de rugăciune pentru fugarilor adăpostiți în codrii din jur.

Legenda spune că Preacurata Născătoare de Dumnezeu i-a poruncit de trei ori lui Teodosie să ridice un schit pe locul casei de rugăciune.

Ulterior, doi călugări de la Mănăstirea Neamț, ieromonahul Varsonufie și monahul Inochentie, s-au alăturat bătrânului Teodosie, care a fost tuns în monahism cu numele Teoctist.

Vestea despre mica obște călugărească a ajuns la boierul locului, Niculiță, care a construit o biserică din lemn închinată Adormirii Maicii Domnului, alături de câteva chilii.

În 1813, odată cu înființarea Arhiepiscopiei Chișinăului, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a acordat schitului Hîrjauca statutul de mănăstire. Sub conducerea arhimandritului Spiridon Filipovici, mănăstirea a cunoscut o perioadă de avânt.

Mai mult, Spiridon, fiind inginer de profesie, a înființat un atelier de fabricat cărămizi și ceramică, din care au fost ridicate întregul complex monastic: biblioteca, trapeza și casele de chilii, toate înconjurate de ziduri solide.

manastirea hirjauca calarasi

De asemenea, arhimandritul Spiridon a pus temelia bisericii de iarnă, închinată Sfântului Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei.

Deși nu a reușit să finalizeze construcția bisericii, deoarece a trecut la cele veșnice pe 22 februarie 1846, Spiridon a lăsat o moștenire de neprețuit.

Parcul mănăstirii, întemeiat de el în 1835, era considerat, până în 1940, cea mai frumoasă grădină din Basarabia, întinsă pe o suprafață de zece hectare.

În 1953, cu acordul arhiepiscopului Chișinăului, Nectarie Grigoriev, mănăstirea Hîrjauca a fost închisă.

Doi ani mai târziu, mănăstirea a fost transformată în casă de odihnă, iar din 1958 a devenit sanatoriu.

În cele din urmă, din păcate, cele peste 300 de volume de cărți și iconostasele bisericilor au fost arse, transformându-se în scrum pe cimitirul preoților și ctitorilor, care ulterior a devenit teren de dans.

Biserica Sfântului Spiridon a fost transformată în sală de sport, iar icoanele de pe pereți, realizate de vestitul iconar basarabean Pavel Piscariov, au fost distruse cu securea și acoperite cu tencuială.

manastirea hirjauca calarasi
FOTO: episcopia-ungheni.md

Mănăstirea Hîrjauca – renașterea

Restaurarea bisericii de vară „Înălțarea Domnului” a început în 1981, iar mănăstirea a fost redeschisă în 1993. În toamna anului 1994, biserica „Înălțarea Domnului” a fost resfințită după reamenajare.

Abia în 1998, administrația sanatoriului „Codru” a cedat mănăstirii clădirea stăreției, trapeza și un bloc de lângă biserica de iarnă.

Gospodăria agricolă din localitate a repartizat mănăstirii 2 hectare de pământ arabil în 1993, iar în 1995, încă 10 hectare.

Citește și Mănăstirea Curchi – bijuteria spirituală a Moldovei.

Alte articole

conac bogdasarov

Conacul Bogdasarov, bijuterie arhitecturală de peste 100 de ani, de vânzare

Conacul familiei Bogdasarov din satul Piatra, raionul Orhei, este o impresionantă piesă de arhitectură din Republica Moldova, cu o istorie bogată și un statut...
Patrimoniu
2
min.
conacul dragalina gura bicului anenii noi

Conacul Janovski – moșia cu beciul istoric, un exemplu rar în...

Conacul familiei Janovski, cunoscut și sub numele de Conacul Drăgălina, este un monument arhitectural de importanță națională, situat în satul Gura Bîcului, raionul Anenii...
Patrimoniu
2
min.

Urmărește-ne pe

80,200FaniÎmi place
14,300CititoriConectați-vă
90CititoriConectați-vă
8,700CititoriConectați-vă
620CititoriConectați-vă
21CititoriConectați-vă