Republica Moldova, cu peisajele sale variate și resursele naturale bogate, este strălucitor de bogată în lacuri naturale, dar și de acumulare, care contribuie semnificativ la frumusețea și diversitatea ecologică a țării.
Aceste lacuri nu doar că adaugă un farmec deosebit peisajului moldovenesc, dar joacă și un rol crucial în ecosistemul local, oferind habitate esențiale pentru numeroase specii pești, plante și păsări.
Lacul Beleu
Lacul Beleu, situat pe cursul râului Prut, este unul dintre cele mai mari lacuri naturale din Republica Moldova, având o suprafață medie de 9,5 km² și un volum de apă de 8,39 milioane m³.
Acesta este un relict al limanelor Dunării, formate acum 5-6 mii de ani, fiind colmatat ulterior de aluviunile aduse de Prut.
Astfel, bazinul acvatic are o lungime de 5 km, o lățime de 2 km și adâncimi variabile între 0,5 și 1,5 metri, atingând un maxim de 2,5 metri. Nivelul apei este influențat de râurile Dunărea și Prut.
În apele sale trăiesc peste 20 de specii de pești, printre care plătica-de-Dunăre, bibanul-soare, țigănușul-bătrân, crapul, șalăul și văduvița.
Lacul Cahul
Lacul Cahul este un lac fluviatil natural situat pe cursul inferior al Dunării.
Astfel, bazinul acvatic se întinde pe teritoriul a două state: majoritatea sa se află în Ucraina, iar o mică porțiune, aparține Republicii Moldova și este parte din UTA Găgăuzia.
Suprafața sa variază sezonier între 82 și 93,5 km², făcându-l unul dintre cele mai mari lacuri naturale din sud-estul Europei.
Adâncimea medie a lacului este de 1,5–2 metri, cu un maxim de 7 metri.
O mică porțiune de aproximativ 1 km din malul nordic al lacului aparține Republicii Moldova, fiind folosită pentru o stație de alimentare cu apă destinată irigării terenurilor agricole din apropierea localităților Cahul și Giurgiulești.
Lacul Manta
Lacul Manta, situat în sudul Republicii Moldova, este cel mai mare lac natural din țară. Acesta are o origine relictă și s-a format în apropierea cursului inferior al râului Prut.
Cuveta lacului a luat naștere în urma revărsărilor râului, umplându-se treptat cu apă. Lacurile de acest tip sunt cunoscute ca „lacuri de luncă”.
Lacul Manta are o importanță deosebită pentru biodiversitatea din Republica Moldova. În apele sale trăiesc diverse specii de pești, iar zona este un habitat pentru păsări exotice, cum ar fi pelicanul.
Totodată, vegetația din jurul lacului include alge, plante acvatice și arbori specifici luncilor și pajiștilor.
Lacul Sălaș
Lacul Sălaș este un lac natural situat în Republica Moldova, în valea râului Bâc, aproape de confluența acestuia cu Nistrul, în raionul Anenii Noi.
Cu o suprafață de 3,7 km², acesta este al treilea cel mai mare lac natural din țară, după lacurile Manta și Beleu.
Lacul Albastru
La periferia satului Naslavcea există un lac cu apă turcoaz, care este una din atracțiile turistice din regiune. Acesta s-a format într-o fostă carieră de argilit – o rocă mai dură decât argila.
De-a lungul timpului, această carieră a fost inundată, transformându-se într-un lac spectaculos cu o apă de culoare turcoaz, oferind un peisaj natural deosebit și un loc perfect pentru relaxare în mijlocul naturii.
Lacul de acumulare Dubăsari
Lacul Dubăsari, situat în centrul Republicii Moldova, este unul dintre cele mai mari lacuri din țară.
Acesta este un lac de acumulare creat artificial în anul 1954, în perioada sovietică, pe cursul de mijloc al fluviului Nistru.
Scopul acestui lac era generarea energiei electrice prin intermediul Hidrocentralei Dubăsari.
Lacul se întinde de-a lungul unei văi largi din lunca Nistrului, iar extremitatea sa sudică este marcată de orașul Dubăsari.
Lacul de acumulare Costești-Stânca
Lacul Stânca–Costești este cel mai mare lac de acumulare de pe teritoriul Republicii Moldova, situat pe cursul râului Prut, la granița dintre România și Republica Moldova.
Construit în nord-vestul țării, în Câmpia Moldovei de Nord, lacul are un rol important în reglarea debitului de apă al Prutului și în producerea energiei hidroelectrice.
Lacul de acumulare Cuciurgan
Lacul Cuciurgan, cunoscut și sub numele de Limanul Cuciurgan, este un lac de acumulare situat în partea sud-estică a Republicii Moldova, la granița cu Ucraina, în bazinul inferior al Nistrului.
Creat la sfârșitul anilor ’50 pentru a susține funcționarea termocentralei din zonă, primul bloc al centralei a fost inaugurat în septembrie 1964.
Lacul este alimentat de râul Cuciurgan și de apele umflate ale Nistrului prin brațul Turunciuc.
Apele lacului sunt folosite pentru răcirea turbinelor termocentralei și pentru încălzirea clădirilor din orașul Dnestrovsc.
Lacul găzduiește aproximativ 30 de specii de pești, însă pescuitul a scăzut drastic în ultimele decenii.
În anii ’80, se prindeau anual 160 de tone de pește, dar la sfârșitul anilor ’90, cantitatea a scăzut de 10 ori. Iarna, majoritatea peștilor se mută în canalul tehnic al centralei, unde apa nu îngheață, iar pescuitul este interzis.
Lacul de acumulare Șireți – Gidighici
Lacul Sireți-Ghidighici, cunoscut și sub numele de „Marea Sireților” sau „Marea Chișinăului”, este un lac de acumulare situat în centrul Republicii Moldova.
Construcția barajului care formează lacul a fost finalizată în 1963 pe cursul mijlociu al râului Bâc, în perioada în care teritoriul actual al Moldovei făcea parte din fosta URSS, sub denumirea de RSS Moldovenească.
Astfel, ideea construirii acestui bazin acvatic aparține președintelui de atunci al RSS Moldovenești. Suprafața lacului măsoară 8,03 km² (803 ha), fiind unul dintre cele mai mari din țară.
Mai mult, lacul este alimentat de mai multe râuri și râulețe ce se întind pe o suprafață de 835 km², cel mai important dintre acestea fiind râul Sireți, care se varsă în lac în partea sa sudică.
Lacul Sireți-Ghidighici se află într-o vale largă și este înconjurat de mai multe localități, printre care Sireți, Cojușna, Ghidighici, Roșcani și Vatra.
Mergi pe acest link pentru a afla despre turismul și oportunitățile de cazare în satele din Moldova.
