Cobza – simbol cultural românesc și moldovenesc inclusă în patrimoniul UNESCO

Cobza, împreună cu cunoștințele tradiționale, tehnicile de confecționare și muzica asociată acestui instrument emblematic, a fost inclusă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO.

Decizia a fost adoptată în cadrul cele de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată între 8–13 decembrie, la New Delhi.

Cobza: un dosar comun România – Republica Moldova

Dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înaintat ca dosar comun al României și Republicii Moldova, continuând astfel o colaborare culturală solidă între cele două state.

Este deja al cincilea dosar comun depus de cele două țări, după înscrierea în patrimoniul UNESCO a:

  • Colindatului în ceată bărbătească (2013)
  • Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței (2016)
  • Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (2017)
  • Artei cămășii cu altiță (2022)

Importanța culturală a cobzei în spațiul românesc

Înscrierea cobzei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare.

Cobza a jucat de-a lungul secolelor un rol esențial în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului, fiind prezentă în cântece, ritualuri, hore și tradiții transmise din generație în generație.

În același timp, includerea acestui instrument în lista UNESCO contribuie la creșterea vizibilității patrimoniului cultural comun românesc și la consolidarea cooperării culturale dintre Republica Moldova și România.

Meșterii care duc mai departe arta cobzei

Astăzi, în Republica Moldova mai activează doar doi meșteri lutieri de excepție, dedicați confecționării acestui instrument rar:

  • Meșterul Nicolae Dron, din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia și unul dintre cei 11 copii ai săi.

Atelierul familiei Dron este singurul atelier din țară în care încă se mai meșterește cobza după tehnici tradiționale autentice. Munca lor nu este doar un meșteșug, ci un act de salvare a unei părți vitale din identitatea muzicală a Moldovei.

Lilia Nicuriuc
Lilia Nicuriuc
Staff Editor

Alte articole

tirgul producatorilor locali

Târg cu bunătăți de la producătorii locali, în Parcul „Afgan”. Ce...

Locuitorii capitalei sunt invitați în weekendul 14-15 noiembrie la târgul „Produs Acasă pentru Rîșcani”, organizat în Parcul „Afgan”. Producători din Republica Moldova vor aduce brânzeturi artizanale, miere naturală, legume de sezon, produse de patiserie, bunătăți pregătite după rețete tradiționale și articole handmade. Târgul le oferă vizitatorilor posibilitatea să cumpere direct de la producători, să descopere produse locale și să cunoască oamenii din spatele micilor...
Știri
1
min.
piata agroalimentara ungheni

O nouă piață agroalimentară se deschide la Ungheni pe 14 noiembrie....

Locuitorii municipiului Ungheni vor avea, începând cu 14 noiembrie, o nouă piață agroalimentară, amenajată pe o suprafață de 1,19 hectare. Lucrările de construcție au...
Știri
2
min.