Sărăcia continuă să fie una dintre cele mai mari provocări sociale din Republica Moldova.
Datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) arată că, în anul 2025, aproape o treime din populația țării trăia sub pragul sărăciei absolute.
Potrivit statisticilor oficiale, rata sărăciei absolute a ajuns la 31,1%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din trei moldoveni nu dispune de resurse suficiente pentru a-și acoperi necesitățile de bază.
Ce înseamnă pragul sărăciei
În anul 2025, pragul sărăciei absolute a fost stabilit la 3.764 de lei pe lună pentru o persoană.
Cu alte cuvinte, persoanele care au cheltuieli de consum sub această sumă sunt considerate sărace din punct de vedere monetar.
Totodată, pragul sărăciei extreme a constituit 3.036 de lei lunar, iar 15,1% din populație s-a aflat în această categorie.
Satele, mult mai afectate decât orașele
Diferențele dintre mediul rural și cel urban rămân semnificative.
La sate, rata sărăciei a ajuns la 40%, în timp ce în orașe aceasta a fost de 21,1%.
Locuitorii din mediul rural sunt de aproape două ori mai expuși riscului de sărăcie decât cei din mediul urban.
Experții explică această situație prin accesul mai redus la locuri de muncă bine plătite, infrastructură, servicii publice și oportunități economice.
În ce regiuni este cea mai mare sărăcie
Datele BNS arată că cele mai ridicate niveluri ale sărăciei se înregistrează în sudul țării.
Rata sărăciei pe regiuni:
- Regiunea Sud – 46,5%
- Regiunea Centru – 38,8%
- Regiunea Nord – 31,6%
- Municipiul Chișinău – 15,1%
Capitala continuă să fie zona cu cel mai ridicat nivel de bunăstare din țară și cu cea mai mică rată a sărăciei.
Vârstnicii și persoanele cu dizabilități – cele mai vulnerabile categorii
Statisticile arată că sărăcia afectează diferit categoriile de populație.
Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, unde rata sărăciei ajunge la 38,9%.
În același timp, 38,7% dintre persoanele cu dizabilități trăiesc în sărăcie, comparativ cu 30,6% în cazul persoanelor fără dizabilități.
Sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor
Pentru prima dată, BNS oferă o imagine mai amplă asupra fenomenului prin analiza sărăciei multidimensionale.
Aceasta nu măsoară doar veniturile, ci și accesul la:
- servicii medicale;
- educație;
- condiții decente de trai;
- locuri de muncă stabile.
Conform datelor, 27,4% dintre moldoveni sunt afectați de sărăcia multidimensională.
Cele mai frecvente probleme identificate sunt:
- lipsa sistemelor de canalizare;
- lipsa asigurării medicale;
- utilizarea combustibililor poluanți pentru încălzirea locuințelor;
- nivelul redus de educație;
- accesul limitat la locuri de muncă decente.
Peste jumătate dintre moldoveni nu sunt considerați săraci
Există însă și un aspect pozitiv.
Datele arată că aproximativ 55% din populația Republicii Moldova nu este afectată nici de sărăcia monetară, nici de cea multidimensională.
Totuși, aproape 14% dintre locuitorii țării se confruntă simultan cu lipsuri financiare și cu probleme legate de accesul la servicii esențiale.
V-ar putea interesa și acest articol: Unde se pot angaja tinerii în vara anului 2026: ANOFM a publicat lista ofertelor
