În Ajunul Sfântului Vasile, sărbătorit pe 13 ianuarie, în satele din Moldova sunt păstrate tradiții străvechi precum uratul și Malanca. Aceste obiceiuri, păstrate de generații, creează momente de bucurie, voie bună și urări de belșug pentru noul an.
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie mai este sărbătorit Anul Nou pe rit vechi.
Ajunul Sfântului Vasile – tradiția uratului
În seara de Ajun, cete de urători, adesea tineri îmbrăcați în costume tradiționale, merg din casă în casă recitând Plugușorul.
Aceste urări poetice transmit gazdelor dorințe de sănătate, belșug și noroc în anul ce vine.
Gazdele îi răsplătesc pe urători cu fructe, dulciuri sau bani, ca semn de apreciere și ospitalitate.
Malanca – spectacolul mascaților
Malanca este un obicei specific regiunilor din nordul Moldovei și Bucovinei, unde cetele de tineri se deghizează în diverse personaje, precum animale (ursul, capra), figuri mitologice sau sociale.
Alaiul, condus de un personaj masculin îmbrăcat în haine femeiești, numit Malanca, colindă satul oferind spectacole pline de umor și voie bună.
Se crede că prezența Malancăi alungă spiritele rele și aduce noroc gospodăriilor vizitate.
Capra – jocul simbolic al fertilității
În sudul Moldovei, tradiția Caprei este predominantă. Un tânăr poartă pe umeri o structură reprezentând capra, împodobită cu panglici și clopoței.
Însoțit de muzicanți, acesta dansează și imită mișcările caprei, simbolizând fertilitatea și prosperitatea.
Gospodarii primesc alaiul cu bucurie, considerând că aduce belșug în noul an.
V-ar putea interesa și acest articol: Satul European la Suhuluceni: condiții mai bune pentru locuitori.