Săptămâna Patimilor zi cu zi – simboluri, tradiții și superstiții

Săptămâna Patimilor (sau Săptămâna Mare) începe din Duminica Floriilor și ține până în Sâmbăta Mare, înainte de Învierea Domnului.

Este cea mai importantă perioadă de post și rugăciune din an pentru creștinii ortodocși, marcată de Denii, slujbe speciale de seară.

În această săptămână, se ajunează (nu se mănâncă nimic) până spre seară, iar fiecare zi are o însemnătate aparte.

În tradiția populară, această perioadă este învăluită de numeroase superstiții.

Săptămâna Patimilor – semnificații, tradiții și superstiții pentru fiecare zi

Lunea Mare – pilda smochinului și Iosif cel preacinstit

Se pomenește patriarhul Iosif, vândut de frații săi, ca prefigurare a lui Hristos. Tot în această zi, Hristos blestemă smochinul neroditor – simbol al sufletului lipsit de fapte bune.

Superstiție populară: În unele zone, se crede că dacă te cerți cu cineva în Lunea Mare, vei fi în conflict cu acea persoană tot anul.

Tradiție: Începe curățenia generală a casei și a curții. Totul trebuie să fie curat până joi.

Marțea Mare – pilda celor zece fecioare

Această zi ne amintește să fim pregătiți mereu pentru întâlnirea cu Dumnezeu. Pilda celor zece fecioare ne arată diferența dintre credința vie și cea formală.

Superstiție: Femeile nu au voie să toarcă sau să coasă în această zi – se spune că vor avea parte de lacrimi și necazuri.

Obicei: Se spală geamurile, se pregătesc hainele pentru Paște.

Miercurea Mare – femeia păcătoasă și mirul pocăinței

Se face pomenirea femeii păcătoase care a uns picioarele lui Hristos cu mir. Simbol al pocăinței sincere.

Superstiție: Este interzisă semănarea grâului sau porumbului – nu vor rodi.

Tradiție: Este ultima zi în care se spală rufe. Se crede că dacă speli după această zi, aduci ghinion în casă.

Joia Mare – cina cea de Taină și trădarea lui Iuda

Joia este dedicată celor patru momente importante: Spălarea picioarelor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și prinderea lui Hristos.

Superstiție: Se spune că în Joia Mare, sufletele morților vin acasă. Gospodinele aprind „focurile morților” în curți și la marginea drumului.

Obicei: Se înroșesc ouăle – cele vopsite în Joia Mare nu se strică tot anul.

Vinerea Mare (Vinerea Patimilor) – răstignirea Domnului

Este ziua în care Hristos este răstignit și moare pe cruce. Nu se oficiază Sfânta Liturghie. Credincioșii trec pe sub Sfântul Epitaf (icoana Domnului pus în mormânt), pentru iertarea păcatelor.

Superstiție: Nu se mănâncă nimic toată ziua – se spune că astfel ți se iartă 7 păcate.

Obicei: Nu se lucrează. Apa în care se scaldă oamenii în această zi are puteri vindecătoare.

Sâmbăta Mare – pogorârea la iad și nădejdea Învierii

Este ziua în care trupul lui Hristos este în mormânt, iar cu sufletul Se pogoară la iad ca să aducă lumina în întuneric. Se pregătește pasca și coșul pascal pentru slujba de Înviere.

Superstiție: Dacă nu termini curățenia până la prânz, tot anul vei fi nepregătit și fără spor.

Obicei: Gospodinele coc pască, cozonac și pregătesc ouăle roșii.

Duminica Învierii – Hristos a Înviat!

Ziua luminii și a biruinței vieții asupra morții. Se cântă: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând…”.

Creștinii se salută cu „Hristos a înviat!” și răspund „Adevărat a înviat!”.

Superstiție: Prima persoană care îți intră în casă îți va influența norocul întregului an. Se spune că dacă este o persoană bună, vei avea parte de bucurii.

Obicei: Se ia lumină de la biserică și nu se suflă în ea pe drum – se crede că alungi binele.

V-ar putea interesa și acest articol: Simbolurile Paștelui și semnificația lor adâncă.