Cobza – simbol cultural românesc și moldovenesc inclusă în patrimoniul UNESCO

Cobza, împreună cu cunoștințele tradiționale, tehnicile de confecționare și muzica asociată acestui instrument emblematic, a fost inclusă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO.

Decizia a fost adoptată în cadrul cele de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată între 8–13 decembrie, la New Delhi.

Cobza: un dosar comun România – Republica Moldova

Dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înaintat ca dosar comun al României și Republicii Moldova, continuând astfel o colaborare culturală solidă între cele două state.

Este deja al cincilea dosar comun depus de cele două țări, după înscrierea în patrimoniul UNESCO a:

  • Colindatului în ceată bărbătească (2013)
  • Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței (2016)
  • Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (2017)
  • Artei cămășii cu altiță (2022)

Importanța culturală a cobzei în spațiul românesc

Înscrierea cobzei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare.

Cobza a jucat de-a lungul secolelor un rol esențial în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului, fiind prezentă în cântece, ritualuri, hore și tradiții transmise din generație în generație.

În același timp, includerea acestui instrument în lista UNESCO contribuie la creșterea vizibilității patrimoniului cultural comun românesc și la consolidarea cooperării culturale dintre Republica Moldova și România.

Meșterii care duc mai departe arta cobzei

Astăzi, în Republica Moldova mai activează doar doi meșteri lutieri de excepție, dedicați confecționării acestui instrument rar:

  • Meșterul Nicolae Dron, din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia și unul dintre cei 11 copii ai săi.

Atelierul familiei Dron este singurul atelier din țară în care încă se mai meșterește cobza după tehnici tradiționale autentice. Munca lor nu este doar un meșteșug, ci un act de salvare a unei părți vitale din identitatea muzicală a Moldovei.

Lilia Nicuriuc
Lilia Nicuriuc
Staff Editor

Alte articole

Group of people on a stage holding certificates during an awards ceremony, with a logo backdrop.

22 de antreprenori din stânga Nistrului vor beneficia de sprijin de...

Un număr de 22 de antreprenori din stânga Nistrului vor beneficia de sprijin în valoare totală de 470.000 de dolari SUA, oferit de Uniunea Europeană și Suedia,...
Știri
1
min.
Collage with cultural scenes and Moldova Ministry of Culture seal, announcing Moldova's bid for European Capital of Culture 2033.

Orașele Moldovei, invitate să candideze pentru titlul european al culturii în...

Orice oraș din Republica Moldova va putea intra în cursa pentru a reprezenta țara în competiția europeană „Capitală Europeană a Culturii” 2033. Guvernul a...
Știri
2
min.