Traficul din Chișinău a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai presante probleme urbane, iar ambuteiajele din orele de vârf afectează zilnic mii de șoferi, transportatori și pietoni.
O parte importantă din această presiune este generată de suprapunerea fluxului de transport de persoane cu cel de aprovizionare comercială, mai ales pe arterele principale și în zonele centrale.
Experiența orașelor europene arată că livrările urbane pot fi organizate eficient prin ferestre orare dedicate, fără a bloca activitatea economică.
Cum și-a organizat UE livrările de produse ca să evite traficul
Uniunea Europeană nu impune un program unic, însă numeroase orașe din state dezvoltate au introdus reguli locale care separă traficul de tranzit de cel de aprovizionare. Scopul este reducerea blocajelor în intervalele cu cel mai mare volum de deplasări.
În orașe precum Barcelona, Milano, Amsterdam sau Copenhaga, livrările către magazinele din zonele aglomerate sunt permise dimineața devreme sau în afara orelor de vârf, de regulă înainte de 7:30–8:00 sau după 18:00–19:00.
Această separare temporală a fluxurilor a dus la o circulație mai fluentă, la reducerea timpilor de staționare și la o mai bună utilizare a infrastructurii existente.
Bucureștiul a început să lucreze la organizarea mai strictă a zonelor de încărcare-descărcare, una dintre cauzele frecvente ale blocajelor fiind opririle necontrolate ale autoutilitarelor pe prima bandă.
Deși în România multe dintre aceste inițiative sunt încă în fază de proiect sau dezbatere publică, direcția este una similară cu cea adoptată în marile orașe europene: separarea funcțională a traficului comercial de cel de mobilitate urbană zilnică.
Raportat la Chișinău, problema nu este doar numărul de vehicule, ci momentul în care acestea intră simultan în trafic.
În prezent, autoutilitarele și camioanele de aprovizionare opresc frecvent în orele de vârf, blocând benzi întregi pentru încărcare sau descărcare. Chiar și opririle scurte pot genera efecte în lanț, cu ambuteiaje care se întind pe mai multe străzi.
Stabilirea unui orar de livrare adaptat specificului Chișinăului ar putea reduce semnificativ această presiune. Livrările în zonele centrale și pe bulevardele principale ar putea fi concentrate în intervale cu trafic redus, iar pentru cartierele rezidențiale s-ar putea aplica reguli mai flexibile.
Important este ca măsura să fie diferențiată și predictibilă, nu uniformă și rigidă.
Un astfel de sistem funcționează atunci când este gândit ca instrument de organizare, nu ca restricție punitivă.
În multe orașe europene, introducerea ferestrelor orare a fost precedată de consultări cu comercianții și transportatorii, iar adaptarea logisticii a venit treptat. Beneficiile sunt comune: trafic mai fluent, livrări mai eficiente și un spațiu urban mai bine gestionat.
Pentru Chișinău, un program de livrări bine structurat ar putea reduce presiunea din orele critice și ar oferi autorităților un instrument concret de gestionare a traficului. E
ste o soluție testată în alte orașe europene, ușor de adaptat și cu impact vizibil, care merită analizată serios în contextul actual.
