back to top

Un lăstar al Teiul lui Eminescu, plantat la Chișinău

Pe 17 septembrie 2025, Chișinăul a primit un simbol viu al legăturilor culturale cu Iașul: un lăstar al Teiului lui Mihai Eminescu, plantat în curtea Muzeului Național al Literaturii Române.

Crescut din rădăcinile arborelui secular din Grădina Copou și îngrijit la Grădina Botanică din Iași, puietul devine mai mult decât un arbore – este o punte vie între trecut și viitor, între cele două maluri ale Prutului.

O punte între orașe și generații

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a subliniat încărcătura simbolică a gestului:

„Nu este doar un lăstar, ci o punte vie între Iași și Chișinău, între România și Republica Moldova, între trecutul și viitorul nostru cultural.”

Evenimentul a amintit publicului de parcursul poetului național, de drumurile sale între orașe, prieteniile și iubirile care i-au inspirat opera.

Ceremonia a evocat traseele poetului național, prieteniile și iubirile care i-au inspirat creația.

Eminescu „trece” simbolic Prutul

Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, a remarcat:

„Astăzi, Mihai Eminescu „trece” din nou Prutul. Poetul revine simbolic la Chișinău, aducând cu sine un semn al iubirilor sale eterne – nu doar legate de Teiul eminescian, ci de întreaga sa creație.”

O grădină a teilor la muzeu

Directoarea Muzeului Național al Literaturii Române, Maria Şleahtiţchi, a evidențiat impactul cultural al arborelui:

„Venirea acestui pui de tei transformă curtea muzeului într-o adevărată grădină a teilor, conferindu-i o dimensiune romantică și culturală.”

Continuitate și simbol

Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a subliniat că gestul simbolizează continuitatea și apropierea dintre România și Republica Moldova prin limbă, cultură și poezie.

Evenimentul s-a încheiat cu un recital de poezie scenică susținut de tineri actori ai Teatrului „Mihai Eminescu” din Chișinău, aducând prospețime și emoție ceremoniei.

Teiul din Copou – simbol al identității românești

Lăstarul provine din rădăcinile Teiului lui Eminescu, un arbore de peste 500 de ani din Grădina Copou, sub care poetul obișnuia să scrie și să mediteze.

Considerat simbol al romantismului eminescian și loc de pelerinaj literar, puietul de la Chișinău întărește legăturile culturale dintre cele două capitale ale spiritualității românești.

Vă recomandăm și acest articol: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Vorniceni, restaurată complet.

Lilia Nicuriuc
Lilia Nicuriuc
Staff Editor

Alte articole

calea appia

Calea Appia: Cel mai lung drum drept din Europa, atracție turistică

Europa găzduiește una dintre primele „autostrăzi” din lume. Este vorba despre Calea Appia (Via Appia în latină) care se află în Italia. Obiectivul care...
Știri
2
min.
scara cu 424 de trepte din rezina

Scara cu 424 de trepte din Rezina, complet renovată

Scara pietonală cu 424 de trepte, din Rezina, un punct-cheie de legătură între cartierele orașului, a fost recepționată oficial, marcând încheierea lucrărilor realizate în...
Știri
2
min.