Pe 17 septembrie 2025, Chișinăul a primit un simbol viu al legăturilor culturale cu Iașul: un lăstar al Teiului lui Mihai Eminescu, plantat în curtea Muzeului Național al Literaturii Române.
Crescut din rădăcinile arborelui secular din Grădina Copouși îngrijit la Grădina Botanică din Iași, puietul devine mai mult decât un arbore – este o punte vie între trecut și viitor, între cele două maluri ale Prutului.
O punte între orașe și generații
Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a subliniat încărcătura simbolică a gestului:
„Nu este doar un lăstar, ci o punte vie între Iași și Chișinău, între România și Republica Moldova, între trecutul și viitorul nostru cultural.”
Evenimentul a amintit publicului de parcursul poetului național, de drumurile sale între orașe, prieteniile și iubirile care i-au inspirat opera.
Ceremonia a evocat traseele poetului național, prieteniile și iubirile care i-au inspirat creația.
Eminescu „trece” simbolic Prutul
Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, a remarcat:
„Astăzi, Mihai Eminescu „trece” din nou Prutul. Poetul revine simbolic la Chișinău, aducând cu sine un semn al iubirilor sale eterne – nu doar legate de Teiul eminescian, ci de întreaga sa creație.”
O grădină a teilor la muzeu
Directoarea Muzeului Național al Literaturii Române, Maria Şleahtiţchi, a evidențiat impactul cultural al arborelui:
„Venirea acestui pui de tei transformă curtea muzeului într-o adevărată grădină a teilor, conferindu-i o dimensiune romantică și culturală.”
Continuitate și simbol
Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a subliniat că gestul simbolizează continuitatea și apropierea dintre România și Republica Moldova prin limbă, cultură și poezie.
Evenimentul s-a încheiat cu un recital de poezie scenică susținut de tineri actori ai Teatrului „Mihai Eminescu” din Chișinău, aducând prospețime și emoție ceremoniei.
Teiul din Copou – simbol al identității românești
Lăstarul provine din rădăcinile Teiului lui Eminescu, un arbore de peste 500 de ani din Grădina Copou, sub care poetul obișnuia să scrie și să mediteze.
Considerat simbol al romantismului eminescian și loc de pelerinaj literar, puietul de la Chișinău întărește legăturile culturale dintre cele două capitale ale spiritualității românești.
Reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Nord au efectuat marți, 12 mai, o vizită de monitorizare a trei proiecte de alimentare cu apă și...
Asociația Grupul de Acțiune Locală „Codrii Călărașului” a anunțat lansarea Apelului de Proiecte Nr. 1/2026, destinat susținerii inițiativelor care contribuie la dezvoltarea economică, socială...
