Sectorul apicol din Republica Moldova are potențial să se dezvolte dincolo de producerea și comercializarea mierii. Vizitele la stupine, degustările, atelierele educative, muzeele tematice și traseele mierii ar putea transforma apicultura într-o experiență turistică și într-o nouă oportunitate pentru comunitățile rurale.
Perspectivele dezvoltării acestui sector au fost discutate pe 15 octombrie 2026, la Chișinău, în cadrul evenimentului „Apiturismul și Apiterapia – Potențial de valorificare a sectorului apicol din Republica Moldova”.
Evenimentul a reunit apicultori, reprezentanți ai sectorului turistic și experți din Republica Moldova, Slovenia și România. Participanții au discutat despre ceea ce trebuie făcut pentru ca stupinele moldovenești să poată primi turiști și despre experiențele internaționale care ar putea fi adaptate la nivel local.
Apiturismul ar putea completa oferta turistică a Republicii Moldova
La deschiderea evenimentului a participat și Ana Sandra, directoarea interimară a Instituției Publice Oficiul Național al Turismului.
În mesajul adresat participanților, aceasta a evidențiat potențialul apiturismului de a contribui la diversificarea ofertei turistice naționale. Un asemenea sector ar permite valorificarea tradițiilor apicole, a produselor locale, a patrimoniului natural și a identității comunităților rurale.
Apiturismul ar putea completa experiențele deja oferite turiștilor în satele Moldovei. O vizită la o pensiune sau la o vinărie ar putea fi combinată cu o oprire la o stupină, o degustare de miere ori un atelier despre viața albinelor.
Sectorul are nevoie de investiții, ghizi și standarde
Vitalie Popa, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova, a explicat că evenimentul a fost organizat pentru a prezenta practicile observate în cadrul vizitelor și schimburilor de experiență desfășurate peste hotare.
„Acele practici frumoase pe care le-am văzut și schimbul de experiență ne-au ajutat să înțelegem cum ar trebui să fie dezvoltat turismul apicol în Republica Moldova”, a declarat Vitalie Popa.
Potrivit acestuia, dezvoltarea sectorului presupune mai mult decât simpla deschidere a stupinelor pentru public. Apicultorii care vor să primească turiști trebuie să investească în amenajarea spațiilor, în condiții de siguranță și în servicii adaptate vizitatorilor.
În același timp, ar fi necesară pregătirea ghizilor turistici. Aceștia ar trebui să poată vorbi despre istoria apiculturii din Republica Moldova, particularitățile mierii locale, plantele melifere și oamenii care păstrează această tradiție.
Astfel, turiștii care ajung în Codrii Moldovei, de exemplu, ar putea afla despre mierea specifică zonei, ar putea vizita o stupină și ar putea cunoaște direct apicultorul.
Printre ideile discutate se numără și elaborarea unor standarde pentru locațiile de apiturism. Stupinele pregătite să primească turiști ar putea fi evaluate cu una, două sau trei „albine”, în funcție de condițiile și serviciile oferite.
„Să avem un certificat de o albină, două albine sau trei albine, în funcție de serviciile pe care le oferă locația”, a explicat președintele AEPAM.
Un asemenea sistem ar putea oferi turiștilor mai multă siguranță, iar apicultorilor – o motivație pentru a investi în calitatea experiențelor.
Ion Maxim: apicultura poate fi valorificată și într-o altă formă
Ion Maxim, președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, a remarcat că experiențele observate în alte țări au determinat reprezentanții sectorului să privească altfel potențialul unei stupine.
„Am văzut multe idei și modele prin care sectorul apicol poate fi valorificat într-o altă formă. Ne-am întrebat ce alt potențial avem, în afară de apicultura clasică, iar una dintre direcții este turismul”, a menționat Ion Maxim.
Apiturismul le-ar putea oferi apicultorilor posibilitatea să obțină venituri nu doar din vânzarea mierii, ci și din servicii: vizite ghidate, degustări, activități educative și alte experiențe desfășurate în jurul stupinei.
Pentru dezvoltarea acestei direcții, însă, ideile trebuie transformate în produse turistice clare, care să poată fi promovate și incluse în traseele naționale.
Slovenia, un exemplu de transformare a apiculturii în produs turistic
Experiența Sloveniei a ocupat un loc important în cadrul evenimentului. În această țară, apicultura a fost conectată cu turismul prin vizite la stupine, degustări, muzee, activități educative și trasee tematice.
Tanja Arih Korošec, inițiatoarea ApiRoutes, a prezentat modul în care apicultura poate deveni o experiență pentru vizitatori și o sursă suplimentară de venit pentru producători.
„Am început să dezvolt turismul apicol ca o noutate în Slovenia, și nu doar în Slovenia, ci și la nivel internațional”, a relatat aceasta.
Modelul sloven pornește de la ideea că turistul nu cumpără doar un borcan cu miere. El ajunge la stupină, întâlnește apicultorul, află povestea locului, degustă produsele și înțelege rolul albinelor în natură.
Un alt exemplu a fost Traseul Albinelor din Ljubljana, prezentat de Aleš Süssinger. Traseul conectează apicultorii și stupinele cu alte atracții și activități ale orașului.
Prin experiența Muzeului Apicol din Radovljica, prezentată de Dr. Petra Bole, participanții au putut vedea și modul în care patrimoniul apicol poate deveni o atracție culturală și educațională.
Muzeul păstrează obiecte, unelte, tehnici și povești despre apicultura slovenă, demonstrând că tradiția poate fi valorificată turistic fără să-și piardă autenticitatea.
România dezvoltă trasee care duc turiștii direct la apicultori
Specialiștii din România au prezentat experiențe legate de api-nutriție, apicultură urbană și dezvoltarea rutelor turistice ale mierii.
Unul dintre exemple a fost „Ruta Mierii din Banat”, o inițiativă care conectează stupinele și producătorii locali cu activitățile turistice.
Turiștii pot găsi apicultorii incluși în traseu, pot programa vizite și degustări și pot cumpăra produsele direct de la producător. Astfel, stupina devine o destinație, iar mierea este însoțită de povestea locului și a oamenilor care o produc.
O asemenea abordare ar putea fi adaptată și în Republica Moldova prin crearea unor trasee regionale care să conecteze stupine, pensiuni, gospodării tradiționale și atracții naturale sau culturale.
De la exemple internaționale la un model adaptat Moldovei
Experiența Sloveniei și a României arată că apiturismul nu se dezvoltă doar prin promovarea mierii. Este nevoie de locații pregătite să primească vizitatori, ghizi instruiți, standarde de calitate, trasee bine definite și colaborare între mai multe domenii.
Republica Moldova dispune deja de elementele de bază: o tradiție apicolă, produse apreciate, sate cu identitate și apicultori care pot spune povestea acestei ocupații.
Următorul pas este transformarea acestui potențial într-o ofertă turistică bine organizată și ușor de descoperit. Inspirându-se din modelele Sloveniei și României, Moldova ar putea dezvolta propriile trasee ale mierii și propriile experiențe în jurul stupinelor.
Astfel, apicultura ar putea deveni nu doar o ramură importantă a agriculturii, ci și o parte distinctă a turismului rural moldovenesc.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova, în parteneriat cu Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova, cu sprijinul Agenției de Investiții din Moldova, în cadrul programului „Bridge Export”.
În perioada 23-25 octombrie 2026, Movila Măgura va găzdui prima competiție de tip Everesting organizată în Republica Moldova. Provocarea este adusă în premieră de Moldova Trail...
