Conacul familiei Janovski, cunoscut și sub numele de Conacul Drăgălina, este un monument arhitectural de importanță națională, situat în satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, Republica Moldova.
Conacul Janovski – istorie fascinantă
Construit în secolul al XIX-lea, conacul a fost martorul unor evenimente istorice importante și găzduiește o istorie fascinantă, ce reflectă atât influențele aristocratice din acea perioadă, cât și dezvoltarea rurală specifică Moldovei.
Istoria acestui loc începe în 1817, când terenurile din jurul actualului sat Gura Bîcului erau parte din moșia generalului-maior rus Catargiu. Acesta a primit domeniul ca recompensă din partea împăratului rus pentru contribuția sa în războiul ruso-turc din 1806-1812.
Însă, în 1859, proprietatea trece în posesia generalului-colonel de origine poloneză Janovski, un urmaș al lui Catargiu, care devine figura principală în dezvoltarea moșiei. Sub conducerea sa, a fost construit conacul, iar soția lui, Anastasia Janovski, a ctitorit biserica din sat. Aceasta din urmă este dovedită de prezența mormântului ei în curtea bisericii.
Conacul Janovski – moșie unică în Republica Moldova
Un element arhitectural notabil al moșiei Janovski este beciul impresionant, despre care se spune că a fost proiectat de celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi.
Complexul moșiei includea mai multe facilități moderne pentru acea vreme: conacul propriu-zis, un parc, o moară mare, grajduri, o fabrică de țiglă și cărămidă, precum și un sistem unic de ventilație în subsolurile imense.
Moșia a devenit, de-a lungul timpului, un loc de întâlnire pentru personalități importante, printre care se spune că s-au numărat regele Carol al XII-lea și poetul Alexandru Pușkin, deși aceste informații necesită confirmări suplimentare.
De asemenea, conacul și împrejurimile sale au servit drept decor pentru câteva scene din celebrul film „Lăutarii” al regizorului Emil Loteanu. Drumul care șerpuiește de la conac spre malul râului Nistru este înconjurat de peisaje pitorești și arbori seculari, ce conferă locului o frumusețe aparte.
În mod deosebit, această moșie este unică în Republica Moldova datorită beciurilor sale de vinuri și a fabricii de țiglă și cărămizi, care reprezintă o dovadă a abilităților de construcție și inginerie din acea perioadă. În plus, moara masivă de pe moșie era comparabilă doar cu o alta situată în Brînzeni, raionul Edineț.
Conacul se află în proprietate privată, iar de câțiva ani a fost restaurat și s-a transformat într-una dintre destinațiile turistice de top din raion.
V-ar putea interesa și acest articol Finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea turismului.
