Un concurs mai puțin obișnuit a atras atenția la sărbătoarea „Așa-s toamnele la Ștefan Vodă”. Paisprezece gospodine s-au întrecut la împletit sarmale și au încercat să demonstreze cine le pregătește cel mai repede și mai atent.
Concurentele au avut misiunea de a realiza sarmale cât mai mici și uniforme. Juriul a evaluat forma, dimensiunea și aspectul acestora, dar și rapiditatea de lucru a fiecărei participante.
A contat, totodată, și viteza cu care gospodinele au reușit să îndeplinească provocarea.
Concurs de împletit sarmale – cine sunt câștigătoarele
În urma evaluării, podiumul concursului a fost ocupat de:
- Locul I – Mariana Topor
- Locul II – Tatiana Pascal
- Locul III – Tatiana Dimitrovici
Nicio participantă nu a plecat însă fără un semn de apreciere. Toate cele 14 gospodine au primit diplome și oale pentru pregătirea bucatelor, drept mulțumire pentru implicare și pentru contribuția lor la păstrarea tradițiilor culinare moldovenești.
De la concurs, direct la masa comună
La sfârșitul întrecerii, sarmalele pregătite de gospodine au fost așezate pe masa comună, iar vizitatorii festivalului au avut ocazia să le guste și să se bucure de atmosfera de sărbătoare.
În bucătăria moldovenească, sarmalele sunt pregătite, de regulă, dintr-un amestec de orez, carne tocată, ceapă, morcov, verdețuri și condimente.
Umplutura este învelită în frunze de viță-de-vie sau de varză murată, iar sarmalele sunt lăsate să fiarbă încet, adesea într-un vas de lut. Ingredientele și modul de preparare diferă însă de la o localitate la alta și chiar de la o familie la alta.
Nelipsite de la nunți, sărbători și mesele în familie, sarmalele sunt mai mult decât un preparat îndrăgit. Ele reprezintă o tradiție culinară transmisă din generație în generație și păstrată vie prin priceperea gospodinelor.
O rețetă care a călătorit până la mesele moldovenești
Originile exacte ale preparatelor învelite în frunze sunt greu de stabilit, însă sarmalele în forma cunoscută astăzi sunt legate de bucătăria Imperiului Otoman. Chiar denumirea provine din verbul turcesc „sarmak”, care înseamnă „a înfășura”.
Odată cu influența otomană, preparatul s-a răspândit în Balcani, Europa de Est, Caucaz și Orientul Mijlociu. Fiecare popor a adaptat rețeta în funcție de ingredientele și obiceiurile locale.
În Republica Moldova, sarmalele – numite în unele regiuni și „găluște” – au devenit nelipsite de la nunți, sărbători și mesele în familie.
Sunt pregătite, de obicei, din orez, carne, ceapă, legume și condimente, iar umplutura este învelită în frunze de viță-de-vie sau de varză. Rețetele diferă de la o localitate la alta și chiar de la o gospodină la alta.
